Economia

Profilul economic al teritoriului comunei Negreni se bazează pe trei resurse existente în zonă și anume: producția agricolă, activitățile meșteșugărești și turismul, un potențial natural și antropic neexploatat și care poate oferi șanse de ridicare a standardelor de viață.
 
Agricultura. Locuitorii comunei Negreni de când se știu au fost țărani, deci oameni ai pamântului pe care l-au moștenit din moși-strămoși, care s-au îndeletnicit cu creșterea animalelor, cultivarea plantelor, practicarea unor meșteșuguri casnice. Barbații "s-au înfrățit cu pădurea", ce le-a oferit materie primă pentru case, anexe, unelte, iar femeile, pe lângă gatit, au confecționat îmbrăcăminte și au înfrumusețat interioarele.
În satele comunei Negreni, agricultura se practică pe terenuri de mici suprafețe,de aceea este o agricultură de subzistență.
Comuna Negreni deținea, în anul 2004, o suprafață totală de 6.835,10 ha. Procentual, se poate observa că există o distribuție inegală între suprafețe, cea mai mare parte a terenului fiind ocupată de păduri în proporție de 39%, de fânețe 27%, pășuni 16%, iar procentul revenit terenului arabil fiind de 8%.
Cea mai mare parte din terenul arabil este folosită pentru cultivarea cartofilor, cca. 31% și a secarei, cam tot 31%, urmează apoi porumbul cu 18%, ovăzul 15%, plantele furajere 3% și legumele 2%. Cultivarea terenurilor, în mare parte cu cartofi, secară și porumb, indică rezistența acestora la temperaturi mai scăzute, specifice acestei zone, putându-se astfel obține o productivitate mare la o suprafață mică de teren.
Un procent de 39% din total îl reprezintă gospodăriile care au pâna la 5 ha teren agricol, din care, conform registrelor agricole ale comunei, mai mult de ½ este reprezentat de fânețe și pășuni, ceea ce arată faptul că un număr mare de oameni sunt crescători de animale.
Se observă că predomină utilajele agricole cu tracțiune animală în detrimentul celor cu tracțiune mecanică, fapt datorat existenței suprafețelor arabile mici, în pante, dar mai ales a lipsei mijloacelor financiare și implicit a necultivării unor terenuri.
 
Creșterea animalelor. A fost ocupația de bază a țăranilor acestor meleaguri, această situație fiind și rezultatul faptului că pașunile și fânețele reprezintă împreună 43% din suprafața comunei, iar împreună cu pădurile reprezintă 82%. Conform ultimului recensamânt agricol (2004), numărul total de animale deținute în cadrul gospodăriilor comunei era de 5.380 capete, din care: 982 bovine, 2.460 ovine, 260 caprine, 173 cabaline, 1.450 porcine și 55 familii de albine.
 
Comerț. Conform specificului zonei, se practică comerțul cu animale și produse animaliere, iar dintre produsele vegetale, cel cu cartofi. Îndustria mică este reprezentată pe teritoriul comunei Negreni de agenții economici organizați la nivel de: societăți comerciale, cooperativă, asociații familale și persoane fizice autorizate. La fiecare început de luna are loc o piata
de produse agro-alimentare, precum si una de animale. Bâlciurile de la Negreni, cu doua momente: târgul de vară (iunie) şi târgul de toamna (octombrie), adună oameni din toate colţurile ţării, precum şi de dincolo de graniţe, mai ales din Ungaria, comercianţi dornici să-şi valorifice mărfurile, dar şi să petreacă câteva zile într-o atmosferă de sărbătoare, ca vizitatori.

Industrie.
Fabrica de scaune "Gloria Bucea" este demnă de a fi menționată, cu o experiență de 100 de ani în producerea mobilierului din lemn curbat, unde în vremurile bune lucrau 500 de angajați și mobilierul se exporta în peste 20 de țări, după ce în primăvara anului 2007 a intrat în faliment, a fost cumpărată de S.C. EUROGLORIA și s-a relansat atât producția cât și exportul.
Activitățile economice industriale sunt cantonate în prelucrarea lemnului - gatere, ateliere de tâmplărie, fabrica de scaune.

Turism. Activitatea turistică constituie o coordonată esențială pentru dezvoltarea localităților din culoarul văii Crișului Repede. În comuna Negreni, turismul rural și agroturismul sunt principalele forme de de turism.
Trei elemente concură la un potențial de poziţie favorabil pentru turismul din zonă:
♦ Poziția naturală a localității Negreni. Plasată între Muntii Vladeasa la sudul râului Crişul Repede și Muntii Plopiş și Meseș la nordul aceluiași râu comuna Negreni are un câmp turistic larg și cu o încărcătura complexă.
♦ Poziția de comunicație. Faptul că localitatea este situată pe drumul național DN1 și european E60, la jumătatea distanței dintre municipiile Cluj-Napoca și Oradea, ambele cu aeroporturi si beneficiează de trafic intens, devine o premisă turistică importantă. De asemenea, situarea pe calea ferată 300 contribuie substanțial la asigurarea accesibilității turistice, la menținerea unui flux turistic intens.
♦ Poziția administrativă. Comuna de interferență (contiguitate) între județele Cluj, Sălaj și Bihor dimensionează posibilitățile de comunicare, absorbție de oameni, bunuri și servicii.
 
Măgurile înşirate la nord de Crişul Repede, pe un aliniament est-vest (Dealul Flora, Vârful Hârşii, Dealul Rupturii, Măgura Mare), menţinute între 600 şi 900 m, cu aspectul lor în geometrii variabile (vârfuri ascuţite, cupole, gruiuri convexe) şi cu utilizare mozaicată (păduri, poieni, crânguri de case, culturi răzleţe) atrag prin frumuseţea peisajului. Este un spaţiu prielnic turismului de vecinătate, recreere de timp scurt şi agroturismului.
Culmile muntoase dinspre sud, situate între Valea Drăganului şi Valea Iada, la cca. 1.000 -1.200 m altitudine, se prelungesc până sub vârfurile muntoase (1.400 -1.600 m) ale Masivului Vlădeasa şi Munţii Pădurea Craiului. Presărate cu păduri, poieni şi gospodării de crânguri ele compun un peisaj de mare atractivitate.
Zonele periferice ale comunei ascund trasee de drumeţie inedite, de neuitat.
 
Așezările și gospodăriile sunt, în mare măsură, apte pentru oferte de cazare. Există, răzleț gospodării tradiționale (portul și gastronomia) care conservă trăsăturile autentice ale satului de odinioară, acestea ar putea intra în fondul turistic încă insuficient exploatat. Evenimentele majore din existența omului (nașterea, nunta și moartea s.a.) au generat obiceiuri populare specifice, încărcate de o poezie metaforică având multiple semnificaţii. Portul și obiceiurile, alături de manifestările folclorice, reprezintă alte premise favorabile pentru turismul rural.
 
Dintre obiectivele turistice cele mai importante, menționăm:
♦ situri arheologice şi istorice: cetatea Prilogului unde s-au descoperit obiecte din epoca bronzului;
♦ „Cetatea Turcilor", fortificație militară romană;
♦ monumente de artă : biserica de lemn din Bucea (1791), biserica ortodoxă modernă din Bucea, monumentul eroilor
♦ târgurile lunare pentru produse gospodărești, alimente și animale;
♦ bâlciurile de la Negreni, cu doua momente: Târgul de vară, Târgul de toamnă.
 

Baza de cazare este slab dezvoltată, dar premisele de îmbunătățire sunt multiple și realiste. Baza superioară de cazare este total deficitară, lipsesc hotelurile de categorie superioară. De altfel, apreciem ca nici cerințele nu sunt evidente în acestă privință. Baza de cazare din categoria secundară este efectivă, dar la un nivel destul de scăzut, existând totuși:

 Pensiunea «Mirabilandia» (3 margarete): 2 apartamente, 5 camere cu doua paturi și 2 camere cu pat matrimonial, restaurant (50 - 60 locuri), bar interior și exterior, filigorie, terasa, piscină etc.
♦ Unitatea «Ronte 60», camping și pensiune, categoria a III-a, 8 locuri în pensiune și 22 locuri în camping; mai multe case cu posibilități de cazare.

Se impune dezvoltarea bazelor de cazare în sistem pensiune.