Istoricul localităţii

Începuturile istoriei trebuie căutate în negura trecutelor milenii, o importantă descoperire în acest sens fiind locul numit Cetatea Prilogului ce datează încă din epoca bronzului. Spirale discoidale găurite, peste 400 de plăci mici găurite, fragmente din vase de lut, 3 seceri, 3 brăţări, un cuţit şi un topor de bronz sunt primele obiecte ce atestă vechimea habitatelor umane pe teritoriul Negreniului.
Continuitatea vieţii pe aceste meleaguri este dovedită şi de-a lungul perioadei navălirii popoarelor migratoare. Ulterior, din Evul Mediu, sunt informaţii despre vestitul "târg de la Lacul Negreni", confirmă dezvoltarea comunităţii din zona Negreni. Numele localităţii apare în cronici, unde este asociat şi lui Horea, conducătorul răscoalei de la 1784. Documentele vremii atestă că Horea a venit în aceste părţi în anul 1782 şi a lucrat o vreme ca jeler la Ciucea, Vânători şi Cizer.
O altă dovadă a prezenţei conducătorului moţilor pe meleagurile Negrenilor este mărturia generalului Sturm, din timpul răscoalei de la 1784, când acesta scria, cu îngrijorare, că Horea şi Cloşca ar fi ieşit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar informaţii despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestraşi şi 60 de luptători călare a fost trimis, din cadrul subunităţii militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu scopul de a opri cu orice preţ ieşirea răsculaţilor din Munţii Apuseni. Bucea este menţionată pentru prima oară în documente în anul 1828, iar satul Prelucele abia în anul 1856.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, ocupaţia de bază a localnicilor este agricultura şi creşterea animalelor. Documentele atestă că în acea vreme erau cultivate 934 iugăre de teren, iar recensământul animalelor din gospodăriile ţărăneşti indica existenţa a 952 de cornute, 1290 oi şi 19 cai.
În anul 1895 comuna apare atestată cu numele Cercul Negreni din Plasa Aleşd, comitatul Bihor. Ulterior, aparţine când de comitatul Bihorului, când de cel al Clujului.
La scurt timp după Unirea de la 1918, comuna Negreni este integrată în Plasa Crişului, judeţul Cluj. După 1952 aparţine de raionul Aleşd, regiunea Oradea, iar din 1965 de raionul Huedin, judeţul Cluj.
După 1968, Negreniul încetează să mai fie centru de comună, devine un sat inclus în comuna Ciucea şi rămâne cu acest statut până în anul 2002 când, printr-un referendum, revine la rangul de comună.